Filmul este ecranizarea romanului lui Liviu Rebreanu, primul roman psihologic din literatura romana, care a fost inspirat dintr-o intamplare reala, respectiv povestea lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului, care era subofiter in armata austro-ungara. Acesta a fost spanzurat la Ghimes pe data de 14 mai 1917 cand incerca sa dezerteze pe frontul romanesc. In timpul primului razboi mondial, Apostol Bologa (Victor Rebengiuc), un tanar insufletit de aventuri romantice, se inroleaza voluntar pe front, pentru a-i dovedi dragostea logodnicei sale, Marta (Mariana Mihut). Pe frontul din Galitia, el se acopera de bravura, fiind decorat si avansat la gradul de locotenent. Este cooptat apoi de Curtea martiala, unde il condamna, cu toata covingerea, la moarte prin spanzurare, pe sublocotenentul ceh Svoboda (Valeriu Arnautu). Dupa executie, afla de la noul comandant de companie, capitanul Klapka (Liviu Ciulei), motivele pentru care Svoboda incercase sa dezerteze. Din acest moment incepe sa aiba mustrari de constiinta, iar incercarea de a gasi noi argumente si justificari ii sporeste nelinistea si obsesia vinovatiei devine chinuitoare. Afland apoi ca regimentul sau va fi trimis pe frontul romanesc, se hotaraste sa dezerteze, este ranit si internat in spital. indragostit de unguroaica Ilona (Ana Szeles), fiica groparului Vidor (Laszlo Kiss), in casa caruia este incartiruit, Bologa rupe in timpul concediului de convalescenta logodna cu Marta. La scurt timp dupa reintoarcerea la unitate, este chemat din nou la Curtea martiala. Acum urmau sa fie judecati niste tarani, considerati spioni fiindca se duceau sa-si munceasca ogoarele peste liniile interzise conventional de armata austro-ungara. Bologa nu mai poate suporta gandul de a fi complice la condamnarea unor oameni nevinovati si hotaraste sa dezerteze.